Constantin Boșcodeală se retrăgea din viața publică a orașului Buzău, la data de 3 martie 2016, de nevoie. După împlinirea a patru mandate integrale de primar, dintre care doar primul ca membru al PD și nu PSD, și aproape al cincilea dacă nu-l încurca condamnarea infantilă din dosarul pentru proști ”Gloria”, de trei ani cu suspendare și cinci ani interzis să candideze. Pentru proști pentru că e o variantă convenabilă oricui pentru cu cât s-ar fi premiat devalizarea terenurilor SCDL dimpreună cu Gagu, și pentru care și prin urmare, Doamne ajută și la actualul la fel!, intervine prescripția răspunderii penale în 2018.

Așa apare pe lista PSD, la voința lui Marcel Ciolacu cel Ciorbă de Burtă, pe post de candidat la primărie la alegerile din iunie 2016, Constantin Toma tommy boy. Acesta moștenește, cu titlu de datorie publică, vreo 20 mil euro credite la bănci (de dezvoltare). Totodată, primul an al primului mandat de primar al lui tommy boy se află sub auspiciile unui buget gândit, votat și aprobat de ceilalți, de fostul primar și consilieri, așadar îl voi considera un punct de referință, nu definitoriu.

---

Cât a cheltuit tommy boy în 8 ani!?

659 mil euro, din 2016 și până în 2023, potrivit doar a datelor din contul de execuție a bugetului pentru fiecare an prezentat pe site-ul primăriei, este suma pe care orașul Buzău a consumat-o cu administrația publică locală, inclusiv serviciile publice cu implicații în siguranță, cultură, educație, sport etc. 598,6 mil euro dacă se exclude anul 2016.

În anul 2016 (primul despre care există date clare pe site-ul primăriei), unul electoral pentru Boșcodeală, este logic faptul că bugetul a fost votat să fie mai dodoloț. Că nu a mai fost pentru cine a trebuit ci pentru cine a dorit, e altceva. În pofida anului electoral, când frenezia cheltuielilor fără număr ar fi fost înfrântă doar de aroganța de a considera că nu vei fi învins în alegeri și că tot tu vei continua, 2016 reprezintă totuși doar 9% pondere din total celor 659 mil euro răcorite. Asta înseamnă că tommy boy a consumat într-o frenezie veselă ca și cum nu erau banii lui. Cum ar fi, de exemplu, nu cu dozvoltarea ci cu… sportul.

---

Cum ne-a cheltuit tommy boy 599 mil euro în 7 ani șiumpic!?

Buzoienii primeau, în 2016, din partea primăriei condusă de Boșcodeală, 50 mii euro fără 150 pentru sport. Atât costa sportul neprivat, pe an, orașul. Echipele de fotbal, handbal, se zbăteau undeva printre ligi irelevante și inexistență, nu ca acum!!! Nu este nicio problemă, în următorii șapte ani s-au cheltuit 22,44 mil euro! Și aproape 19 mil euro pentru activități recreative. Așa, prin oraș.

---

De ce presa tace!?

Peste un milion și jumătate euro (1,55 mil euro) au mers, din 2017 și până în 2023, spre reclamă și publicitate pentru primărie. În condițiile în care trompetele media de azi sunt de tipul un salar&un site&o veste, cheltuiala chiar este mare pentru nivelul simbriei de Buzău.

---

Promisiuni neonorante sau cum să Minte-mă frumos!

Subvenția a fost o cheltuială majoră în mandatele și potrivit politicii lui Boșcodeală, când mergea aproape exclusiv spre acoperirea prețului la gkal și când Buzăul avea un sistem centralizat de termoficare, în defavoarea centralelor de apartament pe gaz, care vor fi interzise în UE.

Astfel, în 2016, era prevăzută în buget o cheltuială cu subvenția de 9 mil euro.

Una dintrele temele candidatului contra nimănui, tommy boy, a fost diminuarea subvențiilor. Așa că, în următorii 7 ani, Buzău a cheltuit 50,6 mil euro cu subvenția transportului public, în principal, și puțin pentru căldură.

---

Cât de înstăriți suntem!?

Un barometru, printre altele, al nivelului de sărăcie, asistența socială arată câți oameni au nevoie de sprijin pentru a fi capabili să își deruleze viața cotidiană la un nivel acceptabil social.

Buzăul cheltuia în 2016 aproape 2 mil euro cu asistența socială. Fără a minimaliza relevanța indexării sumelor necesare, dar, în următorii șapte ani, Buzăul a cheltuit 23,6 mil euro cu tot ceea ce înseamnă asistență socială la nivelul municipiului.

Orice om sărac este sărac comparativ cu cel de lângă el, iar cei de lângă noi, în cazul de față, sunt angajații exclusiv ai primăriei, angajați care, în 2016, au primit salarii și bonusuri în sumă de 2,4 mil euro. Din 2017 și până în 2023, 23,77 mil euro.

O altă măsură a succesului unui oraș este dată și de energia economiei locale. Practic, nu mai surprinde pe nimeni faptul că la, Buzău, piața imobiliară de exemplu este catatonică. În cifre reci se poate însă și mai lesne constata acest aspect, veniturile realizate de oraș de pe urma tranzacțiilor imobiliare fiind de 330.000 euro în 2016 și 1,15 mil euro în toți următorii șapte ani.

---

Cum stăm cu circul!?

În 2016 am primit cultură de rit vechi contra 225 mii euro din partea bugetului dorit de către Boșcodeală și pus în operă de către Toma. Ultimul și-a revenit la normal pe parcurs, imediat. Adică, în plus față de cele 19 mil euro cheltuite pentru activitățile recreative de la nivelul municipiului Buzău, așa, prin oraș, în decursul perioadei ”tommy boy”, noi, cetățenii, am mai beneficiat și de finanțarea cu 7,94 mil euro a culturii publice.

---

Din ce trăim?

Cu excepția creditelor care se tot adaugă la datoria publică a orașului, încât suntem premianții naționali din domeniu, Buzăul produce venituri din impozitele percepute pe proprietate. Astfel, firmele și instituțiile au contribuit cel mai mult la vistieria orașului plătind impozitele pe clădiri de 33,6 mil euro (doar 12,4 mil euro de la cetățeni), în timp ce la sumele achitate pentru impozitul pe terenuri sunt doar cu un mil euro mai mult decât cele 4,5 mil euro încasate de la populație. Pentru parcul auto populația contribuie cu 9,1 mil euro impozite, în timp ce restul doar 5,2 mil euro. Un fel de oraș ilogic, al nimănui și al tuturor.

Cea mai importantă sursă de venituri, pe lângă subvențiile guvernamentale (102 mil euro între 2017-2023), sunt sumele provenite din cota defalcată din impozitul pe venit realizat de către firmele care derulează activitate economică pe tot întinsul orașului. Acestea au crescut, în 7 ani, cu o treime față de anul de referință 2016, ajungând la o medie de 26 mil euro pe an, față de 18,9 mil euro.

---

Dacă mai are cineva ceva de spus!?

În afară de

• 22,4 mil euro sport;
• 19 mil euro activități recreative;
• 8 mil euro cultură;
• 50,6 subvenții transport și căldură;
• 23,77 mil euro salarii (111,54 mil euro în total);
• 23,6 mil euro asistență socială;
• și 1,5 mil euro reclamă și publicitate,

am plătit 4,5 mil euro doar dobânzi, față de 200 mii în 2016, pentru creditele contractate în două mandate de către tommy boy, pentru noi.

De neuitat este faptul că un loc de parcare într-o instalație pe verticală, de tip puzzle, costă sub 20 mii euro adusă, montată, instalată, încadrată într-o cochilie de sticlă care să o includă în peisaj și care să o protejeze de intemperii. Aproape 100 de locuri de parcare pe o suprafață totală cât un teren de handbal existau azi în plus la Buzău, dacă primăria nu își făcea reclamă și publicitate, față de noi presupun(?!?), timp de șapte ani.